Zabaione, mai putin vin, mai delicios

Sa continuam peripetiile cu smochinele. Povesteam data trecuta ca am avut in copilarie trei smochini si ca nu-mi puteam inchipui toamna fara smochine. Ei bine, acum doi ani, cand a trebuit sa ma despart de casa bunicilor unde traiau doi dintre smochinii mei (cel de-al treilea murise cu mai bine de 20 de ani in urma pentru o cauza… nobila, cum am mai spus: ca in locul lui sa se inalte acum falnic un bloc), m-am gandit ca ar fi cazul sa iau un descendent de-al lor cu mine.

zabaione

Asa ca mama a luat cateva ramuri, le-a crescut cu grija intr-o caldare cu pamant, pe care am carat-o eu apoi la 250 km distanta si am plantat-o in gradina la care am acces in prezent. Pana aici, toate bune si frumoase.

Doar ca micul meu smochin a fost reperat, probabil de un vecin care traieste cu ideea ca daca pui mana pe ceva ramane al tau, si „a facut picioare intr-o noapte”.

Asa am pierdut si ultima ramura din smochinul copilariei mele.
Ma intreb daca acela care a furat smochinul a stiut sa il planteze si sa-l ingrijeasca. Daca “l-a dus mintea” sa fure un copac, ma cam indoiesc ca a fost in stare… sa-l si creasca.

Asa ca acum sunt cu ochii prin piata dupa smochine proaspete. Ieri am luat din nou cateva de la supermarket si le-am facut cu dedicatie o crema Zabaione.

Nu a iesit galbena asa cum ar trebui, doar este pe baza de galbenusuri. Mie mi-a iesit rozaliu spre rosu, aproape cum erau smochinele, asta pentru ca am folosit vin de Porto. Am sa repet reteta cu vin spumant.

Se amesteca bine 6 galbenusuri cu 100g de zahar, apoi se adauga 250ml de vin. Se asaza compozitia la bain marie si se amesteca incontinuu pentru a incorpora aer.

Asta vreo 6 minute – nu e momentul sa raspunzi la telefon sau sa dai drumul la TV, telul trebuie sa fie lipit de mana si nu trebuie sa te opresti. Dupa vreo 3-4 minute, compozitia, care pana acum era lichida, incepe sa se ingroase. Ingredientele sunt putine, atentie insa pentru cei la dieta! Conteaza, bineinteles, tehnica.

Am sa repet reteta pana o sa simt ca o stapanesc. In varianta in care am facut eu reteta, mi-a iesit cu un gust pregnant de vin. Pasul urmator a fost sa amestec crema care mi-a mai ramas, dupa ce am terminat smochinele, cu frisca. Ei bine, noua crema este obsolut delicioasa! Mult mai catifelata si mai buna decat prima, care avea gust puternic de vin. Am mancat-o pur si simplu cu piscoturi de sampanie.

Author: Elena Ceciu, Food Psychology Coach

Share This Post On
468 ad

4 comentarii

  1. Iar imi faci pofta de smochine 🙂 Si intamplator am la rece un vin rosu de Porto, coincidenta mai mare nici ca se putea 😀 Cred ca totusi o sa savurez vinul ca atare alaturi de smochine, desi in poza crema arata apetisant!

  2. Da, arata apetisant, dar aroma de vin a fost foarte puternica. Asa ca alegerea de a bea vin de Porto alaturi de smochine mi se pare o idee foarte buna! (nu mai pierzi timpul cu crema :))

  3. dak-mi spui cum se prind, saptamana viitoare ne intalnim si-ti aduc cu drag cateva ramurici din smochinul meu 🙂

  4. Ce surpriza! Multumesc mult! Ma apuc de studiat ca sa vad cand e momentul optim sa se prinda (nu m-as mira sa fie primavara).

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

logo mananc-inteligent

Daca iti plac vestile bune si noutatile

Buna! Sunt Elena Ceciu, Coach in Psihologia Comportamentului Alimentar. 

Inscrie-te la Newsletter pentru a primi idei de retete si informatii de ultima ora din psihologie si nutritie.
Pentru inceput, vreau sa iti ofer gratuit un indrumar pentru schimbare, in format PDF. 

Unde sa iti trimit indrumarul?

 

Iti multumesc pentru inscriere!