De la doamna cu bonduel de Ialomita la detectivii de afine din Obor

Daca crezi ca s-a strecurat vreo greseala in titlu, la denumirea porumbului, sa stii ca eu sustin corectitudinea denumirii in continuare. Desi chiar eu sunt putin nedumerita de situatie.

Imi fac rondul obisnuit (saptamanal) prin piata Obor: imi sar in ochi niste bame (n-am mancat din copilarie, de cand facea bunica; stie cineva vreo reteta buna?), mai multa zmeura decat de obicei si mult mai multe afine (de cultura, dar si din padure).

Si dupa vreo doua-trei tururi de piata sa vad ce m-ar atrage, imi aduc aminte ca-mi doream mult porumb – asta pentru ca cel in lapte, cum se spune, dispare repede si numai pe acesta poti sa-l fierbi in doar 20 de minute. Asa ca ma apropii de prima taraba care-mi face cu ochiul si incep sa fiu indemnata: “Asta e porumb bonduel! E nemaipomenit! Merita sa luati”. Ma tot gandesc cum e cu bonduelul asta (sa fie vreo legatura cu porumbul din conservele Bonduelle? Dar ce legatura?). Raman in cumpana cateva minute si cantaresc din ochi “bonduelul”; intre timp mai apare un cuplu cumparator, care este imbiat la fel (cu porumbul “bonduel”), care se lasa imediat convins. Cumpar si eu, pana la urma, mai mult distrata, decat convinsa. Daca ar sti producatorii francezi ce se intampla in Piata Obor, ma intreb daca s-ar distra la fel de mult ca mine.

porumb cu unt aromat

Ajung cu “bonduelul” acasa si il pun imediat la fiert, caci nu mai am rabdare. Dar nu vreau sa-l mananc simplu, asa ca ma apuc repejor de facut unt aromat: 175g de unt, cu 1 lingura chimion macinat, 2 lingurite seminte de coriandru, macinate si ele, sucul de la 1 lime, ½ lingurita de boia si 2 catei de usturoi zdrobiti. Amestec totul bine, asez mixul pe o folie alimentara si ii dau forma unui carnat. Il las la frigider sa se intareasca pana cand e gata porumbul.

Tare aromat, chiar fara unt sau sare. A stiut doamna cu “bonduel” ce stie! Oare cum o fi gandit? Probabil ca a mancat la un moment dat porumb din conservele Bonduelle si o fi zis: “Eu d-asta vreau sa cultiv!”.

Aaa, era sa uit! Detectivii de afine am fost noi, eu si cu sotul meu, pentru ca, la un moment dat, in timpul plimbarii prin piata, a aparut o doamna tragand un carut cu mai multe ladite de afine tare frumoase. Si noi am inceput sa o urmarim. Numai ca, deodata, a disparut chiar de sub nasul nostru: “Nu suntem buni de detectivi”, ne-am spus. Am mai zabovit un minut in mijlocul pietei, tare nedumeriti, si, la un moment dat, am recunoscut-o pe doamna in fata unui munte de afine pe o taraba. Despre ce am facut cu afinele, data viitoare.


Share/Bookmark


Author: Elena Ceciu, Food Psychology Coach

Share This Post On
468 ad

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

logo mananc-inteligent

Daca iti plac vestile bune si noutatile

Buna! Sunt Elena Ceciu, Coach in Psihologia Comportamentului Alimentar. 

Inscrie-te la Newsletter pentru a primi idei de retete si informatii de ultima ora din psihologie si nutritie.
Pentru inceput, vreau sa iti ofer gratuit un indrumar pentru schimbare, in format PDF. 

Unde sa iti trimit indrumarul?

 

Iti multumesc pentru inscriere!