Nunta in Basarabia – LIVE!

 

nunta in Basarabia

Spuneam ca am primit un cadou din Moscova si ca ar avea legatura cu o nunta. Pe scurt, nunta unde am primit cadoul s-a tinut in Balti, Republica Moldova. A fost o experienta… completa, care m-a marcat (asa cum a facut-o si filmul “Nunta in Basarabia”) si care m-a ajutat sa ma repozitionez fata de traiul nostru de aici, cel de zi cu zi.

Dupa un drum de sapte ore, destul de plictisitor (pana la Roman, de exemplu, este campie in dreapta si in stanga, doar cateva dealuri amagitoare in departare, la care nu ajungi vreodata), dupa ceva “trepidatii” la vama (parca dadeam examen, desi nu prea stiam care era motivul pentru care aveam emotii), am ajuns in Ungheni – locul unde a inceput, de fapt, aventura moldoveana.

Primele impresii m-au facut sa ma simt exact ca acum 25 de ani, de parca m-as fi intors in timp: cu strazi pline de gropi, cu magazine de cartier pe care scria “Alimentara”, dar care pareau mai degraba vestitele cooperative de pe la tara din Romania dinainte de 1989, cu cozi – era una la rosii, nu pentru ca nu s-ar fi gasit, ci pentru ca erau mai ieftine cu 0,10 lei de-ai nostri/kg, iar oamenii luau cu ladita.

 

 Toate manastirile si bisericile sunt insa deosebite: au o arhitectura care este imposibil sa nu-ti atraga privirea.
In centrul Ungheniului se afla cea mai lunga strada cu castani din Europa.

 

Iar daca te urci pe un bloc de zece etaje, vezi Iasiul.

“Limba soacrei” si salata cu sardine in saramura si mazare

Tot aici am avut doua experiente culinare memorabile – asta pentru ca nu mai mancasem asa ceva si, in final, mi-au placut foarte mult.
In primul rand, a fost “limba soacrei”, niste rulouri de vanata prajita, care se ung cu mujdei de usturoi, putina maioneza, si in care se pun la un capat jumatate de felie de ou si jumatate de rosie (as renunta la maioneza ca sa fie mai usoare, mai ales ca au ou). Ti se topesc in gura, nu alta!
In al doilea rand, e vorba de o salata cu sardine in saramura, cu mazare si putina ceapa – simplu, dar de mare efect.

Meniul meu de la nunta: castraveti cu rosii, ceai verde si o banana

Povestea a continuat mai la nord, in Balti. Aici am ajuns la restaurantul unde, din nefericire, nu am putut sa ma bucur de toate felurile de mancare de pe masa de la nunta: asta pentru ca am fost foarte obosita si, ca sa ma mentin pe linia de plutire, am fost atenta la ce avea nevoie corpul meu: am mancat… castraveti cu rosii (probabil ficatul meu obosit atat a putut accepta); mai tarziu am baut un ceai verde si mi-am dat seama inca o data ce putere au plantele: m-am simtit revigorata ca prin minune. Si am mai mancat o banana, pentru ca stiu cat de minunata este mai ales cand te simti fara vlaga.

 

 Am gustat foarte putin din ceva care semana cu sarmalele de la noi, dar care era din orez si nu mi-a placut. Am mai vazut pe masa un platou cu racitura in care se aflau cativa piepti de pui. Imi facea cu ochiul, dar ratiunea imi spunea ca nu pot manca asa ceva.

 

Am ajuns apoi sa gust dintr-o cupa cu un desert alcatuit din mai multe cuburi de… gelatina, divers colorate. Nu am inteles insa nimic: din ce era facut? Cum era colorat? 

Tortul miresei a fost interesant, usor, dar m-as fi asteptat ca frisca sa fie altfel. Din nefericire, in majoritatea cofetariilor din Romania nu mai gasesti frisca naturala. Probabil asa e si in Republica Moldova.

 

Dupa ce am maturat cu privirea aceasta masa copioasa, de care nu m-am putut bucura deloc,

 

a doua zi am facut o plimbare scurta prin centrul Baltiului: am trecut pe langa cel mai mare teatru din Republica Moldova, m-am plimbat pe stradute si am mancat o inghetata de ciocolata nemaipomenita. O gasim si la noi, in Romania, nimic de zis, insa acolo era pe la 0,7 lei de-ai nostri, iar de aici o putem cumpara la 5 lei (premium).

 Nu, aici nu e mancare…

Din cand in cand te mai intalnesti cu un astfel de monstru: am vazut unul in centrul Baltiului si altul intr-un sat oarecare, Calarasi.

In cele trei zile cat am stat pe la fratii nostri de peste Prut am mancat insa multe dulciuri: rusesti, ucrainene, moldovenesti – de senzatie! Acum simt nevoia sa mananc multe fructe si sa stau departe de dulce. Daca vedeti prin Romania bomboane “Bucuria”, gustati-le si incercati sa nu mancati prea multe.

Author: Elena Ceciu, Food Psychology Coach

Share This Post On
468 ad

2 comentarii

  1. Din ce am vazut eu pe la nunti pana acum, se face o risipa uriasa de mancare. Nu stiu cati dintre invitati pot sa manance antreuri, peste, sarmale, friptura si desert… Si toate astea la 12 noaptea!

  2. Asa este. Doar ca in cazul de fata nu a fost risipa. Mancarea a fost recuperata de pe mese la sfarsit.

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

logo mananc-inteligent

Daca iti plac vestile bune si noutatile

Buna! Sunt Elena Ceciu, Coach in Psihologia Comportamentului Alimentar. 

Inscrie-te la Newsletter pentru a primi idei de retete si informatii de ultima ora din psihologie si nutritie.
Pentru inceput, vreau sa iti ofer gratuit un indrumar pentru schimbare, in format PDF. 

Unde sa iti trimit indrumarul?

 

Iti multumesc pentru inscriere!